România se confruntă cu o alegere dură: mașini sau electricitate. Liniile de asamblare de la cele mai mari două uzine auto din țară stau oprite până pe 19 august — și nu este o întâmplare. Uzinele Dacia de la Mioveni și Ford Otosan de la Craiova și-au redus voluntar consumul cu aproximativ 200 MW, pentru a reduce presiunea asupra unui sistem energetic care pierde din capacitatea de producție din cauza unei secete extrem de severe.
Cauza depășește cu mult un simplu incident. Potrivit ecologiștilor locali, nivelul apei pe Dunăre a scăzut atât de mult încât la centrala nucleară de la Cernavodă a fost necesară oprirea completă a unui reactor, în timp ce al doilea se află acum sub monitorizare sporită. Autoritățile române au mers până acolo încât au realizat o explozie controlată în albia râului, pentru a debloca traseul apei de răcire. Independent, situația este confirmată de The Guardian, care relatează că cel mai mare risc de deficit energetic apare seara, obligând țara să își mărească importurile de electricitate.
Pauza afectează modele greu de disociat de piața europeană. Mioveni este uzina unde Dacia produce Duster și Bigster. Fabrica Ford Otosan de la Craiova produce Puma, Transit Courier și Tourneo Courier, inclusiv versiunile lor electrice. În funcție de modul de calcul al liniei instalate, capacitatea uzinei Ford ajunge la 250.000–300.000 de vehicule pe an.
Oprirea legată de energie survine în cel mai nepotrivit moment: industria auto românească pierdea deja teren înainte de acest episod. Potrivit asociației ACAROM, cele două uzine au asamblat 247.972 de mașini în primul semestru din 2026 — cu 12,7% mai puțin față de anul anterior. Dacia a contribuit cu 129.404 unități, Ford Otosan cu 118.568. Numai în iunie, scăderea a atins 16%.
Deocamdată nu există confirmarea că pauza va provoca lipsa unor modele anume sau întârzieri în livrările către dealeri. Producătorii nu au dezvăluit nici câte vehicule vor fi pierdute pe durata opririi. Următorul reper rămâne 19 august: reluarea liniilor va depinde de nivelul Dunării, de menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor și de rezistența sistemului energetic național. Dacă seceta nu cedează, acesta ar putea fi doar primul semnal de alarmă.
