De zeci de ani, Mazda tocește câte un gram din mașinile sale prin ceea ce numește Strategia Gram. Ideea e simplă, dar dusă până la capăt: se taie din masă la fiecare componentă, de la caroserie și motor până la elemente de prindere, scaune și mecanismele interioare. Rezultatul urmărit este o manevrabilitate mai precisă și un condus mai implicant, iar la volan se simte cum reacțiile mașinii devin mai vii chiar și la cele mai mici comenzi.

Filosofia își are rădăcinile în anii ’60, odată cu micuța Mazda R360. A modelat apoi icoane precum RX-7, care, cu ai săi 1.310 kg, cântărea mai puțin decât rivali de calibru precum Toyota Supra și Mitsubishi 3000GT. Angajamentul pentru ușurință nu s-a clintit, iar această consecvență rară se vede în timp.

Cel mai limpede exemplu rămâne Mazda MX-5. În generația a patra, inginerii au ales jante ușoare cu patru prezoane, au revizuit oglinzile și scaunele și au subțiat până și manetele de reglaj. Au trecut la bloc motor din aluminiu, galerii de admisie din plastic și capace ale supapelor din plastic pentru a mai risipi câteva grame. În plus, au fost printre primii care au adoptat oțeluri cu rezistență ultra-înaltă, sporind rigiditatea fără a adăuga greutate — un schimb corect care păstrează mașina sinceră și promptă.

Strategia Gram nu se oprește la sportive. La dezvoltarea lui Mazda 2, inginerii au scos peste 60 kg din caroserie, șasiu și motor, reevaluând fiecare piesă fără o țintă de greutate prestabilită. Astăzi, această abordare stă la baza tehnologiilor Skyactiv și se regăsește în toată gama, inclusiv la crossover-uri. Așa se face că Mazda continuă să iasă în evidență în zona mașinilor sport, mizând pe echilibru și lejeritate în locul forței brute — o direcție tot mai revigorantă într-o epocă dominată de cifre pe fișe tehnice.